Schimbările culturale din comunitatea romă din „Paradisul de la Zanea” reflectă o transformare arhitecturală semnificativă, cu case cu turnulețe înlocuite de un stil parizian modern. Această evoluție evidențiază influențele externe și adaptarea la noile tendințe, păstrând totodată tradițiile otomane care definesc identitatea culturală a romilor. Descoperă cum aceste schimbări conturează peisajul cultural și arhitectural al comunității rome din România.
Pe scurt:
- Transformarea arhitecturală în comunitatea romă „Paradisul de la Zanea” cu case în stil parizian
- Plecarea romilor la muncă în străinătate a adus influențe culturale noi
- Identitatea culturală se transformă, tinerii abandonând vechile tradiții arhitecturale
- Străzile neasfaltate păstrează moștenirea culturală a comunității rome
Transformarea arhitecturală din „Paradisul de la Zanea”
Turnulețele caracteristice ale „Paradisului de la Zanea”, o comunitate romă din județul Iași, au fost înlocuite de case cu un stil parizian, marcând o schimbare semnificativă în peisajul arhitectural al zonei. Plecarea sătenilor de etnie romă la muncă în străinătate a adus cu sine influențe noi, iar vechile construcții cu turnulețe au fost înlocuite de clădiri moderne, dotate cu balcoane largi și acoperișuri colorate, precum verde, roșu, maro și gri închis.
Schimbări culturale și influențe externe
Aceste schimbări reflectă nu doar o evoluție arhitecturală, ci și o adaptare la noile tendințe culturale. „Nu mai sunt la modă palatele cu turnulețe, astea le făceau bătrânii noștri. Cei tineri nu mai fac. Lumea pleacă prin Franța, Italia și cred că vin și de acolo cu tot felul de idei. Nu se mai poartă acum așa”, a declarat bulibașa Berculică Stănescu, conform Ziarul de Iași. Această afirmație subliniază cum identitatea culturală a comunității rome se transformă în fața influențelor externe.
Continuarea tradițiilor și moștenirea culturală
Deși casele au suferit modificări semnificative, străzile neasfaltate din zonă rămân neschimbate, păstrând o parte din moștenirea culturală a comunității rome. Potrivit unor experți citați de The Guardian, palatele grandioase cu turnuri ale romilor din România sunt nu doar monumente ale bogăției și prestigiului, ci și expresii ale identității culturale, inspirate din tradițiile otomane, bizantine și neoclasice.
În concluzie, schimbările arhitecturale din „Paradisul de la Zanea” reflectă o adaptare la stilurile contemporane, dar și o continuare a tradițiilor care definesc comunitatea romă. Această evoluție subliniază complexitatea identității culturale a romilor din România, care, în ciuda transformărilor, rămân antrenați în dialogul dintre trecut și prezent.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-locale/iasi/de-ce-dispar-celebrele-case-cu-turnulete-lumea-2402057.html