Mănăstirea Cotroceni, un monument cu o istorie fascinantă de patru secole, a trecut prin momente de glorie și provocări, inclusiv deturnări de fonduri și reconstrucții semnificative. Articolul explorează evoluția acestui lăcaș de cult, implicarea arhitectului Camil Roguski în salvarea sa și programul de vizitare al Palatului Cotroceni, oferind o privire detaliată asupra patrimoniului cultural românesc. Descoperiți istoria, detaliile reconstrucției și opțiunile de vizitare ale acestui loc emblematic.
Pe scurt:
- Mănăstirea Cotroceni are o istorie de patru secole, fiind fondată de Șerban Cantacuzino în 1660
- După cutremurul din 1940, biserica a fost parțial distrusă și demolată în 1984 la ordinul lui Ceaușescu
- Reconstrucția a început în 2003 și a fost finalizată în 2009, biserica fiind resfințită pe 11 octombrie 2009
- Muzeul Cotroceni oferă tururi de vizitare de marți până duminică, cu programare prealabilă
Mănăstirea Cotroceni – o istorie fascinantă
Mănăstirea Cotroceni, cu o istorie ce se întinde pe patru secole, a fost înconjurată odinioară de Codrii Vlăsiei. Pe vârful dealului Cotroceni se afla schitul de călugări denumit Cotrocenii cei de sus, în timp ce Cotrocenii de jos se referă la satul de cărămidari situat la baza acestuia. Prima atestare documentară a satului și moșiei datează din 27 noiembrie 1614, sub denumirea de Cotroceni, deși acestea existau și anterior, fiind menționate proprietarii Stoica, Preda și Istfan.
În 1660, zona Cotrocenilor a intrat în proprietatea lui Șerban Cantacuzino, care a achiziționat terenul de pe deal pentru construirea mănăstirii, precum și zona de la poalele dealului, unde a amenajat grădina și parcul palatului. Un moment crucial în istoria Cotroceniului a fost prigoana lui Duca Vodă împotriva lui Șerban Cantacuzino, care a reușit să fugă la moșia sa în 1678, promițând să ridice o biserică măreață. Aceasta a fost finalizată în 1682, după ce Cantacuzino a urcat pe tron.
Reconstrucția bisericii și deturnarea de fonduri
După moartea lui Șerban Cantacuzino în 1688, mănăstirea a continuat să fie un important centru cultural, publicând lucrări precum „Evanghelia” din 1682 și „Biblia” din 1688. De-a lungul timpului, construcțiile sale s-au extins și în alte zone ale Bucureștiului. În 1940, biserica a suferit daune în urma unui cutremur, iar refacerea sa a avut loc abia după al Doilea Război Mondial.
În 1984, biserica veche a fost demolată la ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Datorită unei deturnări de fonduri orchestrate de arhitectul Camil Roguski, fundația, coloanele, frescele și profilele bisericii au fost salvate și depozitate la Mănăstirea Cernica. Arhitectul a reușit să păstreze intactă fundația, prevenind astfel distrugerea totală a structurii originale.
Restaurarea și programul de vizitare al Palatului Cotroceni
În perioada 2003-2004, sub mandatul lui Ion Iliescu, biserica a fost parțial reconstruită, iar frescele originale au fost reinstalate. Reconstrucția integrală a fost finalizată între 2008-2009, sub conducerea lui Traian Băsescu, iar biserica a fost resfințită pe 11 octombrie 2009. Lăcașul adăpostește moaștele Sfinților Serghie și Vah și are ca hram secundar Adormirea Maicii Domnului.
Muzeul Cotroceni, situat în cadrul Palatului Cotroceni, este deschis pentru vizitare, oferind două tipuri de tururi. Turul complet durează 100 de minute și include vizitarea mai multor zone, iar turul clasic durează 60 de minute, acoperind o parte din etajele palatului. Tarifele variază în funcție de tipul de tur, iar programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 09:00 și 17:00. Este necesară o programare prealabilă, iar vizitatorii trebuie să prezinte un act de identitate la intrare.
Sursa originală a acestui articol este https://stirileprotv.ro/stiri/travel/manastirea-cotroceni-din-bucuresti-povestea-agitata-a-lacasului-de-cult-care-a-renascut-printr-o-deturnare-de-fonduri.html
