Carlos Cuerpo, ministrul economiei din Spania, a lansat un apel pentru un impozit minim global pe miliardari, subliniind necesitatea redistribuirii bogăției pentru a sprijini investițiile verzi și a combate schimbările climatice. În contextul întâlnirii G20, Cuerpo a evidențiat importanța colaborării internaționale pentru a asigura o impozitare echitabilă a celor cu averi extrem de mari, în beneficiul națiunilor vulnerabile.
Pe scurt:
- Carlos Cuerpo, ministrul economiei din Spania, solicită un impozit minim global pentru miliardari
- Brazilia propune un impozit de 2% pe active pentru a genera fonduri pentru schimbările climatice
- Spania se confruntă cu provocări climatice, dar economia sa crește, în parte datorită turismului
- Sprijin internațional în creștere pentru impozitul pe bogăție, cu măsuri similare în Franța
Apelul lui Carlos Cuerpo pentru un impozit minim global
Ministrul economiei din Spania, Carlos Cuerpo, a îndemnat națiunile bogate ale lumii să „fie curajoase” și să își intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord privind un impozit minim global destinat celor 3.000 de miliardari ai lumii. Cuerpo a subliniat că recentele alegeri au demonstrat că cetățenii cer „redistribuirea bogăției”.
În cadrul unei vizite la Londra, înainte de întâlnirea liderilor G20 de la Rio de Janeiro, Cuerpo a menționat că planul a câștigat avânt politic începând din vară, când miniștrii de finanțe au convenit să colaboreze pentru a „asigura că persoanele cu averi extrem de mari sunt impozitate în mod eficient”.
Brazilia, care susține inițiativele de a genera aproximativ 250 de miliarde de dolari anual de la miliardarii lumii prin impunerea unui impozit de cel puțin 2% pe active, se așteaptă să facă presiuni pentru negocieri formale privind impozitele pe bogăție la summitul climatic Cop de anul viitor. Franța, Germania și Africa de Sud au exprimat, de asemenea, sprijin pentru aceste măsuri, subliniind că fondurile sunt necesare pentru a ajuta națiunile vulnerabile la schimbările climatice și pentru a stimula investițiile verzi.
Cuerpo a afirmat: „Există acest moment în care trebuie să fii curajos și să faci lucruri de care ești convins că sunt corecte. Cetățenii noștri cer redistribuirea bogăției, iar noi trebuie să răspundem acestei solicitări.”
Impactul schimbărilor climatice asupra economiei spaniole
Îngrijorările legate de schimbările climatice au crescut în Spania, în special după inundațiile devastatoare din Valencia, care au provocat peste 200 de decese și daune semnificative infrastructurii. Spania se află în prima linie a schimbărilor climatice în Uniunea Europeană, iar orașul Barcelona se grăbește să construiască uzine de desalinizare pentru a asigura aprovizionarea cu apă în viitor.
În ciuda provocărilor climatice, economia spaniolă se află într-o perioadă de expansiune, cu o prognoză de creștere de 2,9% din partea Fondului Monetar Internațional, depășind astfel majoritatea economiilor G7, inclusiv SUA. Această revenire economică este parțial atribuită turismului, care a înregistrat o revenire puternică după pandemie, dar a adus și provocări legate de supraaglomerare și presiune asupra resurselor.
Cuerpo a subliniat că investițiile în energii regenerabile și alte proiecte verzi sunt esențiale pentru creșterea economică. Spania a primit 160 de miliarde de euro din partea UE pentru a se recupera după Covid, redirecționând o parte din fonduri către decarbonizare. Aproape o treime din electricitatea generată anul trecut a provenit din surse eoliene și solare.
Impozitul pe bogăție și sprijinul internațional
O altă măsură post-Covid a fost înăsprirea impozitului pe bogăție național. Sistemul existent, care se aplică celor cu active de peste 700.000 de euro, a fost modificat de guvernul lui Sánchez pentru a elimina opțiunile de excludere pentru regiunile autonome.
În afara Spaniei, ideea impozitului pe bogăție câștigă sprijin. Adunarea Națională a Franței a votat recent pentru un impozit anual de 2% asupra celor cu active de peste 1 miliard de euro, deși măsura se confruntă cu opoziția guvernului.
Cercetările economistului Gabriel Zucman arată că miliardarii plătesc un impozit mediu de doar 0,3% pe averea lor, comparativ cu ratele mult mai mari plătite de muncitori. Zucman este arhitectul schemei de impozitare globală pe bogăție, care se bazează pe rata minimă de impozitare de 15% impusă multinaționalelor.
În iulie, liderii G20 au convenit să colaboreze pentru a asigura impozitarea eficientă a persoanelor cu averi extrem de mari. Cuerpo a declarat că va face presiuni pentru a include acest plan pe agenda summitului ONU pentru finanțarea dezvoltării din Sevilla, vara viitoare, și va colabora strâns cu Brazilia pentru a coordona discuțiile cu pregătirile pentru Cop30.
Sprijinul politic pentru un acord internațional ar putea oferi o soluție mai ușoară pentru guvernele care caută o impozitare mai echitabilă, minimizând costurile politice asociate. Cuerpo a concluzionat: „Cu cât coordonarea este mai mare, cu atât este mai ușor de implementat.”
Sursa originală a acestui articol este https://www.theguardian.com/news/2024/nov/18/be-brave-and-impose-minimum-tax-on-worlds-billionaires-urges-spanish-minister
