Fabrica de conserve de peşte din Sulina devine o sursă de inspiraţie pentru tineri artişti în cadrul unei rezidenţe artistice susţinute de AFCN. Proiectul explorează relaţiile geopolitice prin crearea unei cărţi de reţete, reunind artişti din diverse colţuri ale lumii. Această iniţiativă inovatoare reflectă istoria şi cultura locală, aducând în prim-plan importanţa patrimoniului gastronomic.
Pe scurt:
- Fabrica de conserve de peşte din Sulina a inspirat tineri artişti în cadrul unei rezidenţe artistice susţinute de AFCN
- Proiectul vizează crearea unei cărţi de reţete ce reflectă relaţiile geopolitice şi istoriile asociate cu fabrica
- Rezidenţa a reunit 14 artişti din diverse ţări, care au interacţionat cu locuitorii din Sulina
- Scopul este aprofundarea cunoştinţelor despre istoria fabricii şi relaţiile geopolitice influenţate de aceasta
Fabrica de conserve de peşte din Sulina, sursă de inspiraţie pentru tineri artişti
Fabrica de conserve de peşte din oraşul Sulina, una dintre cele mai mari din România în perioada comunistă, a devenit o sursă de inspiraţie pentru un grup de tineri artişti. Anul acesta, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), aceştia au organizat o primă rezidenţă artistică în oraş, având ca obiectiv crearea unei cărţi de reţete care să reflecte relaţiile geopolitice şi istoriile asociate acestora.
Managerul cultural al asociaţiei Matka, Mihaela Cîrjan, a declarat pentru AGERPRES că ideea de a organiza o rezidenţă artistică în Sulina a apărut în 2022, în urma unei vizite la o rezidenţă din satul Letea. „Văzând Sulina şi aflând despre această fabrică de conserve, am decis să producem un proiect despre mâncare, politicile alimentare şi modul în care sunt distribuite resursele. Coada de nave care aşteptau să intre în port era copleşitoare”, a rememorat Cîrjan.
Proiectul „Sharing Food, Writing Recipes, and Other Travelling Non-Apocalyptic Toolkits”
Proiectul „Sharing Food, Writing Recipes, and Other Travelling Non-Apocalyptic Toolkits”, iniţiat de asociaţia Young Actions and Abstractions, a reunit artişti din state din Africa de Vest care aveau relaţii comerciale cu România în perioada de funcţionare a fabricii de conserve de peşte. Cîrjan a subliniat că s-a încercat recrearea legăturilor din anii 1970 cu ţările din mişcarea de nealiniere, dar proiectul a evoluat, implicând artişti din diverse colţuri ale lumii.
În perioada 1-13 august, rezidenţa artistică a adus împreună 14 tineri din diferite ţări, care au interacţionat cu locuitorii din Sulina despre fabrica de conserve de peşte şi relaţiile geopolitice. Aceştia intenţionează să continue proiectul în anul următor, cu o nouă rezidenţă artistică.
Explorarea relaţiilor geopolitice printr-o carte de reţete
Mihaela Cîrjan a explicat că scopul este de a aprofunda cunoştinţele despre istoriile legate de fabrica de conserve, grânele din Ucraina, ajutorul oferit de România şi alte relaţii geopolitice ce influenţează Sulina. „Dorim să publicăm o carte de reţete care să integreze aceste relaţii geopolitice şi ingeniozitatea oamenilor în producţia de hrană”, a adăugat Cîrjan.
Primele concluzii ale rezidenţei artistice din Sulina au fost prezentate recent la Institutul Goethe din Bucureşti. Fabrica de conserve de peşte din Sulina, construită în anii 1970, prelucra resursele piscicole locale, dar şi peşte oceanic importat. După căderea regimului comunist, fabrica a fost dezafectată şi vandalizată.
Recent, Mihaela Cîrjan a participat la vernisajul expoziţiei multimedia „Apa ne spune povestea”, organizată de asociaţiile MaiMultVerde şi Matka, care abordează problema poluării apelor cu plastic. Expoziţia este deschisă la Casa Avramide până la sfârşitul acestei luni, parte a programului „Cu apele curate”, iniţiat în 2019 de asociaţia MaiMultVerde cu sprijinul Lidl România.
Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/fabrica-de-conserve-de-peste-din-sulina-sursa-de-inspiratie-pentru-tinerii-artisti_3495507.html
