Craterele explozive din Siberia reprezintă un fenomen alarmant legat de schimbările climatice și geologia permafrostului din Arctica. Aceste cratere se formează din acumularea de metan și presiune subterană, iar cercetările recente sugerează că încălzirea globală contribuie semnificativ la apariția lor. Descoperirile subliniază impactul uman asupra climei și riscurile potențiale pentru zonele locuite.
Pe scurt:
- Au fost descoperite peste 20 de cratere explozive în Siberia, legate de schimbările climatice și geologia permafrostului
- Craterul se formează prin acumularea gazelor subterane care explodează din cauza presiunii crescute
- Încălzirea globală provoacă topirea permafrostului, generând condiții pentru formarea craterelor
- Fenomenul ar putea afecta zonele locuite, în special cele cu activități de extracție a resurselor
Un crater exploziv a fost descoperit acum un deceniu în regiunea arctică a Rusiei, formând o groapă de sute de metri lățime care se adâncește într-un abis imens. De atunci, peste 20 de astfel de cratere au fost identificate în diverse zone sălbatice din nordul Siberiei, iar cercetătorii au formulat o nouă teorie pentru a explica acest fenomen rar, care ar putea să se extindă și în zonele locuite, conform CNN.
Cercetătorii care au studiat apariția craterelor explozive în peninsulele Iamal și Gîdan din Siberia au propus numeroase teorii, inclusiv ipoteze neconvenționale, cum ar fi prăbușirea meteoriților sau intervenția extratereștrilor. Recent, o echipă de ingineri, fizicieni și informaticieni a publicat un studiu în care susțin că formarea craterelor este rezultatul unei combinații de factori legați de schimbările climatice și de geologia specifică a regiunii.
Oamenii de știință au stabilit că aceste cratere se formează atunci când gazele blocate în subteran în tundră se acumulează, generând o movilă la suprafață. Când presiunea din subteran depășește forța solului de deasupra, movila explodează, eliberând aceste gaze. Totuși, rămâne neclar cum se formează această presiune și de unde provin gazele.
Cercetările recente au arătat că explicația este strâns legată de geologia complexă a Siberiei. Sub pământ se află un strat gros de permafrost, o combinație de sol, pietre și sedimente înghețate. Sub acest strat se găsește un nivel de hidrați de metan, o formă solidă de metan. Între cele două straturi există pungi de apă sărată, cunoscute sub numele de „cryopeg”, care nu îngheață în condiții normale.
Pe măsură ce temperaturile cresc din cauza schimbărilor climatice, stratul superior al solului se topește, provocând scurgerea apei prin permafrost și în aceste pungi cu apă sărată. Din păcate, nu există suficient spațiu pentru a acomoda toată apa suplimentară, ceea ce duce la umflarea pungilor, creșterea presiunii și fracturarea solului, generând crăpături vizibile la suprafață.
Aceste crăpături provoacă o scădere bruscă a presiunii din adâncuri, distrugând hidrații de metan și provocând o eliberare explozivă de gaze. Procesul complex dintre permafrostul care se topește și metan poate dura decenii înainte de a se produce o explozie.
Fenomenul este specific acestei regiuni, iar dacă cratere explozive vor apărea în alte zone cu geologie diferită, ar putea rămâne un mister de elucidat, afirmă Ana Morgado, autoarea studiului și inginer chimic la Universitatea din Cambridge. Deși unii cercetători nu consideră că noua descoperire explică complet fenomenul, majoritatea sunt de acord că schimbările climatice contribuie semnificativ și ar putea duce la o creștere a numărului de explozii în viitor.
Multe dintre cratere au fost observate în ani cu veri neobișnuit de calde, iar intensificarea acestui fenomen este de așteptat pe măsură ce Arctica continuă să se încălzească. Deși cantitatea de metan eliberată de fiecare crater nu este suficient de mare pentru a influența semnificativ încălzirea globală, „este un semn alarmant că Arctica se schimbă”, afirmă Lauren Schurmeier, geofizician la Universitatea din Hawaii.
Deși majoritatea craterelor apar în zone izolate, există îngrijorări că fenomenul ar putea afecta și zonele rezidențiale sau industriale, în special cele unde se desfășoară activități de extracție a petrolului și gazelor. Morgado subliniază că aceste cratere sunt dovezi ale impactului uman asupra climei și destabilizării Pământului într-un ritm alarmant, „nu în milenii, ci în câteva decenii”.
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/cercetatorii-au-descoperit-cauza-fenomenului-misterios-al-craterelor-explozive-din-siberia-un-semn-terifiant-ca-arctica-se-schimba-3003703
