Coypu, o specie invazivă din Azerbaidjan, are un impact ecologic semnificativ asupra biodiversității locale, influențată de eforturile zoologului Nikolai Vereshchagin. Această introducere a dus la destabilizarea ecosistemelor și la pierderea diversității biologice, subliniind importanța gestionării speciilor invazive pentru protejarea mediului. Descoperă cum aceste schimbări afectează ecosistemul Caucazului și ce măsuri pot fi luate pentru a contracara efectele negative.
Pe scurt:
- Nikolai Vereshchagin a avut un impact ecologic semnificativ în Azerbaidjan prin introducerea de specii, inclusiv coypu
- Coypu, un rozător invaziv, afectează biodiversitatea și habitatul local, contribuind la eroziune și distrugerea zonelor umede
- Cercetătorul Zulfu Farajli studiază efectele negative ale coypu-ului asupra ecosistemului din Rezervația de Stat Gizilagaj
- Azerbaidjanul se confruntă cu provocări în gestionarea populațiilor de coypu, necesită educație și conștientizare comunitară
Un zoolog sovietic dedicat mamiferelor dispărute a încercat să revitalizeze ecosistemul Caucazului în secolul XX, lăsând în urma sa un impact ecologic semnificativ în Azerbaidjan. La mijlocul secolului XX, Nikolai Vereshchagin, zoolog rus, a inițiat o misiune ambițioasă în regiunile montane ale Azerbaidjanului, Armeniei și Georgiei, cu scopul de a documenta toate speciile de animale dispărute din această zonă, conform bbc.com.
Pe coasta azere a Mării Caspice, picturile rupestre ilustrează o savană în care oamenii vânau tauri auroch, gazele și capre sălbatice bezoar. Vereshchagin a explorat Caucazul, descoperind semne ale schimbării continue, inclusiv mii de fosile și fragmente osoase ale unor animale dispărute, cum ar fi mamuții de stepă și tigrii turanici.
În 1954, el a publicat lucrarea „Mamiferele Caucazului”, o narațiune detaliată despre evoluția regiunii pe parcursul a peste 11.000 de ani, evidențiind atât schimbările climatice naturale, cât și impactul activităților umane. Cartea a fost apreciată de autoritățile sovietice ca fiind un colaj de dovezi care leagă date paleontologice străvechi de povești recente despre vânători.
Vereshchagin a fost un vânător pasionat, dar eforturile sale nu s-au limitat doar la documentare. El a încercat să refacă ecosistemele prin introducerea de animale importate, lăsând o amprentă ecologică care persistă și astăzi, contribuind la proliferarea speciilor invazive în Azerbaidjan și în regiunile învecinate.
Speciile invazive, cum ar fi coypu, au fost introduse intenționat sau accidental în biomi ne-nativi. Conform Platformei interguvernamentale științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), aceste specii sunt printre principalii factori care contribuie la pierderea biodiversității globale, având un impact economic semnificativ.
În Azerbaidjan, Vereshchagin a supervizat introducerea a 213 coypu, rozătoare gigantice din America de Sud, care au prosperat în ecosistemul local. Astăzi, acest animal invaziv este prezent în aproape toate zonele umede din Azerbaidjan, afectând biodiversitatea și habitatul local.
Cercetătorul ecologist Zulfu Farajli a observat impactul coypu-ului asupra ecosistemului din Rezervația de Stat Gizilagaj, o zonă umedă importantă pentru migrarea păsărilor. Farajli își propune să investigheze amploarea răspândirii acestei specii invazive și daunele pe care le-a provocat în ultimele decenii.
Coypu, cu o lungime de aproximativ 60 cm și o coadă lungă de 30 cm, este un rozător prolific care sapă vizuini în malurile râurilor, destabilizându-le și contribuind la eroziune. Acest comportament, împreună cu apetitul său, afectează grav ecosistemele locale, distrugând zone de mlaștini și culturile fermierilor.
Introducerea coypu-ului în Caucaz a fost un rezultat al experimentelor de aclimatizare, care au avut loc în contextul unei lungi istorii de capturare a animalelor pentru blană. Vereshchagin a considerat că aceste introduceri ar putea îmbunătăți ecosistemul local, fără a anticipa efectele negative pe termen lung.
Impactul ecologic al coypu-ului se resimte profund în biodiversitatea regiunii Caucaz, care este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bogate și amenințate ecosisteme din lume. Farajli și alți cercetători subliniază necesitatea de a înțelege mai bine interacțiunile dintre specii și efectele introducerilor istorice asupra mediului.
Deși unele țări au reușit să controleze populațiile de coypu, Azerbaidjanul se confruntă cu provocări în gestionarea acestei specii invazive. Farajli propune o abordare similară cu cea din alte țări, care include recompense pentru vânătoarea coypu-ului, dar subliniază importanța educației și conștientizării comunității locale cu privire la impactul ecologic al acestor animale.
Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/un-plan-sovietic-cu-sobolani-de-mlastina-s-a-transformat-intr-un-dezastru-total_3495275.html