Descoperă tradiția românească a bradului de Crăciun în inima Munților Cindrel, la Cheile Cibinului, unde drumeții se reunesc pentru a împodobi un brad simbolic. Această experiență unică de turism în Sibiu îmbină natura cu obiceiurile strămoșești, aducând la viață simboluri de Crăciun precum merele, nucile și covrigii. Alătură-te aventurii și redescoperă magia sărbătorilor în mijlocul braziilor din România.
Pe scurt:
- Un brad tradițional românesc a fost împodobit de drumeți pe culmile Cindrelului, în județul Sibiu
- Grupul de turiști a recreat obiceiul strămoșesc de a decora bradul cu mere, nuci, covrigi și pâinici
- Bradul simbolizează renașterea și speranța în viața veșnică, devenind o punte între generații
- Atmosfera a fost una de bucurie, cu colinde și savurarea de delicatese tradiționale
Bradul de Crăciun din Cindrel
Între miile de brazi ce se înalță mândri pe culmile Cindrelului, în județul Sibiu, se află un brad împodobit în stilul tradițional românesc, similar celor pe care bunicii și străbunicii noștri îi decorau în ajunul Crăciunului. Acesta este împodobit cu mere, nuci, covrigi, pâinici și conuri de brad, conform informațiilor furnizate de Mediafax.
Un grup de drumeți a decis să urce pe munte pentru a recrea această tradiție românească. În duminica dinaintea Crăciunului, pe Cheile Cibinului, o duzină de turiști, conduși de Nicoleta Ocneriu, ghid al Programului „Anii Drumeției”, s-au adunat cu scopul de a împodobi un brad de Crăciun, așa cum făceau strămoșii lor.
„Merele simbolizează sănătatea, prosperitatea și fertilitatea, iar nucile întruchipează bogăția”, explică ghidul, în timp ce scoate din portbagaj un coș plin cu fructe. Dintr-o „straiță” apar covrigi, biscuiți și pâinici, simbolizând abundența recoltei de grâu care hrănea familiile în vremuri de prosperitate, conform Consiliului Județean Sibiu.
Paznicul Cibinului
Nu departe de grupul de drumeți se află „Paznicul Cibinului”, un brad impunător despre care se spune că are o vechime de aproximativ cincizeci de ani, vegheând apele ce curg spre Gura Râului. În fruntea grupului se află Ema și Ioan, cei mai tineri drumeți, de 4 și 5 ani, urmați de Moș Crăciun, care, deși mai în vârstă, radiază aceeași bucurie. Atmosfera este plină de râsete, iar drumeții se bucură de ceai fierbinte, fiecare pas apropiindu-i de locul unde bradul va fi împodobit.
Poteca șerpuiește printre fagi și brazi, iar zăpada proaspăt așternută îngroașă covorul de frunze pe care drumeții pășesc. Urme de animale sălbatice, precum căprioare și vulpi, amintesc că aceștia sunt doar oaspeți în pădurile stăpânite de natură.
Împodobirea bradului
Aproape de culme, brazii se adună în jurul unei poienițe scăldate în soare. Aici, Ema și Ioan aleg un brad demn de a fi împodobit. Drumeții încep să colinde, iar podoabele sunt așezate pe un ștergar țesut, după urcușul de peste o oră. Rând pe rând, crengile bradului primesc mere colorate, nuci, covrigi, biscuiți și pâinici. „Merele sunt din Slimnic, iar nucile din satul copilăriei mele, Bucerdea Grânoasă. Covrigii și biscuiții sunt din Sibiu, așa că bradul nostru are podoabe ardelenești”, afirmă Nicoleta Ocneriu, în timp ce drumeții savurează prune uscate și prăjituri cu nucă.
Simbolul renașterii
Bradul, cu o înălțime de peste doi metri, prinde viață și devine un simbol al credinței strămoșești în renașterea omului și reînnoirea naturii, ambele reflectând speranța în viața veșnică. Soarele se ascunde, iar nori pufoși se aștern în cale, privind spre bradul împodobit.
Steluțe albe coboară lin peste pădure și bradul, completând efortul drumeților. Podoabele se îmbracă în diamante imaculate, care vor străluci în noaptea de Crăciun, vestind nașterea Domnului. Astfel, în Munții Cindrelului, aproape de poteca ce leagă Cheile Cibinului de Păltiniș, un brad devine o punte între generații, mijlocind rugăciunile și speranțele celor care îl împodobesc.
Context
Tradiția împodobirii bradului de Crăciun în România are rădăcini adânci în cultura populară, fiind o practică ce simbolizează nu doar sărbătoarea nașterii lui Hristos, ci și legătura strânsă dintre om și natură. Această tradiție, care variază de la o regiune la alta, reflectă diversitatea culturală a țării, iar în zone montane precum Cindrel, obiceiurile locale sunt păstrate cu sfințenie. În contextul globalizării, aceste tradiții devin tot mai importante, oferind o identitate culturală distinctă și un sentiment de apartenență comunității, în special în fața uniformizării culturale impuse de societatea modernă.
Impact
Împodobirea bradului de Crăciun în stil tradițional nu este doar o activitate recreativă, ci și un mod de a întări legăturile familiale și comunitare. Aceasta oferă ocazia de a transmite valorile și obiceiurile strămoșești tinerelor generații, contribuind la păstrarea identității culturale. De exemplu, drumețiile organizate pentru a împodobi brazii în natură nu doar că promovează activitatea fizică, dar și încurajează interacțiunea socială și aprecierea mediului înconjurător, având un impact pozitiv asupra sănătății mintale și bunăstării comunității.
Clarificări
Simbolismul bradului de Crăciun
Confuzie: Se crede că bradul de Crăciun este doar un ornament festiv fără semnificație profundă.
Realitate: Bradul de Crăciun simbolizează viața veșnică și renașterea, având rădăcini în tradițiile păgâne care venerau natura și ciclurile sale.
Tradițiile de Crăciun în România
Confuzie: Toate regiunile din România au aceleași tradiții de Crăciun.
Realitate: Fiecare regiune din România are tradiții specifice legate de Crăciun, influențate de istoria locală, cultura și obiceiurile comunității.
De știut
- Participă la evenimente locale de împodobire a bradului pentru a te conecta cu tradițiile comunității.
- Folosește decorațiuni naturale, cum ar fi fructele și nucile, pentru a păstra autenticitatea tradiției.
- Împărtășește povești despre tradițiile de Crăciun din familia ta pentru a educa tinerii despre valorile culturale.
Întreabă PresaExterna:
Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/foto-cum-arata-in-acest-an-unul-dintre-cei-mai-vechi-si-mai-celebri-brazi-din-romania-este-impodobit-in-vechea-traditie-romaneasca_3532887.html
