Alegerile parlamentare din acest an sunt influențate de un efect pervers și contagiune electorală, care pot amplifica prezența la vot și votul de protest. Profesorul Cristian Pîrvulescu subliniază importanța calendarului electoral neobișnuit, care ar putea favoriza partidele ai căror lideri avansează în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Această dinamică complexă va modela comportamentul alegătorilor și va influența rezultatele scrutinului.
Pe scurt:
- Alegerile parlamentare programate între tururile prezidențiale pot genera un efect pervers, favorizând partidele cu lideri în turul doi
- Prezența la vot ar putea depăși 50-60%, influențată de campanii negative și emoționalitate electorală
- Votul de protest ar putea crește, afectând partidele-sistem, care beneficiază de prezență scăzută la vot
- Referendumul convocat de primarul Nicușor Dan va influența alegerile, iar prezența bună la vot ar putea facilita validarea acestuia
Prezența la vot și calendarul electoral
Profesorul Cristian Pîrvulescu a subliniat că alegerile parlamentare, programate între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, ar putea genera un „efect pervers” care va „premia” partidele ai căror lideri avansează în turul al doilea. El estimează că prezența la vot va fi semnificativă, având în vedere plasarea acestor alegeri într-un calendar electoral neobișnuit. Aceasta ar putea duce la o contagiune electorală, amplificând intenția de vot pentru anumiți candidați și partide.
Pîrvulescu a observat că prezența la urne în acest an ar putea depăși nivelurile din 2008, având în vedere că în 2020, în contextul pandemiei COVID-19, prezența a fost de doar 32%. Acum, estimările sugerează o prezență între 50% și 60%. Această mobilizare ar putea fi influențată de campaniile negative și atacurile la persoană, care cresc emotivitatea electorală și, implicit, participarea la vot.
Votul de protest și partidele-sistem
Analistul a menționat că prezența mai mare la vot va favoriza votul de protest, care a fost un factor constant în participarea electorală din 1990 până în prezent. De asemenea, el a subliniat că partidele-sistem, precum PSD și PNL, au beneficiat de o prezență scăzută la vot, care le permitea să-și mobilizeze electoratul captiv. Totuși, calendarul electoral actual ar putea stimula grupările antisistem, având în vedere efectul de contagiune al alegerilor prezidențiale asupra celor parlamentare.
Pîrvulescu a explicat că scăderea interesului alegătorilor pentru scrutinul parlamentar este rezultatul modificărilor constituționale din 2003 și al migrației românilor în străinătate. Aceasta a dus la o reducere a numărului de votanți în țară, ceea ce face ca prezența să pară mai mică decât este în realitate. Mobilizarea românilor din diaspora rămâne o provocare, iar participarea lor este mai accentuată la alegerile prezidențiale.
Impactul referendumului asupra alegerilor
Referitor la referendumul convocat de primarul general Nicușor Dan, Pîrvulescu a afirmat că o prezență bună la primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea facilita validarea acestuia. El a subliniat că referendumul va influența alegerile prezidențiale, favorizând anumiți candidați. Există posibilitatea ca unele partide să încerce să descurajeze prezența la referendum, având în vedere interdependența dintre alegeri și referendum.
În concluzie, efectele calendarului electoral și ale prezenței la vot sunt complexe și pot influența semnificativ dinamica alegerilor parlamentare și prezidențiale, precum și comportamentul alegătorilor în contextul actual.
Sursa originală a acestui articol este https://stirileprotv.ro/alegeri/parlamentare/2024/efectul-zpervers-denuntat-de-cristian-pirvulescu-in-privinta-alegerilor-parlamentare-zva-premia-partidele.html